Numele meu este Anamaria German, am 34 de ani. In urma cu 13 ani, pe 31 mai, am fost victima unui accident care mi-a schimbat complet viata. Dintr-o tanara activa de 21 de ani, am ajuns peste noapte o tanara care nu mai intelegea ce se intampla cu ea si incotro va merge mai departe.
Dupa o operatie de aproximativ 11 ore, medicii au facut tot ce au putut. In urmatoarele 24 de ore, parintii mei au fost anuntati ca sansele mele de supravietuire sunt minime – aveam un cheag de sange care urca spre inima, iar doctorii le recomandau deja sa se pregateasca pentru ce era mai rau. Dar Dumnezeu a vrut altfel. Cand nimeni nu se mai astepta, am deschis ochii. Nu stiam unde sunt, nu-mi simteam corpul de la piept in jos, aveam cabluri, perfuzii, dureri cumplite. Primul gand a fost ca nu mai am corp. Cand medicul m-a dezvelit si am vazut ca sunt intreaga, am inteles ca sunt paralizata.
Urmarile operatiei au fost grele. Eram tintuita la pat, trebuia sa fiu intoarsa la fiecare 4 ore pentru a evita rani. Am trait multe momente dureroase, dar si clipe in care doar credinta si speranta m-au tinut in viata. Dupa cateva saptamani am fost transferata in Bistrita, unde am inceput recuperarea. De ziua mea, pe 2 iulie, am primit un scaun rulant – cadou de la niste fini ai parintilor. Pentru mine, a fost cel mai greu moment: ma uitam la acel scaun ca la cel mai urat lucru din lume. In cateva zile, insa, am inceput sa-l privesc altfel – ca pe un prieten fara de care nu pot merge mai departe.
Parintii mi-au fost sprijinul constant, iar credinta mi-a dat puterea sa nu cedez. Prietenii s-au imputinat, dar cei care au ramas mi-au dovedit ca iubirea adevarata nu tine cont de conditii fizice. Totusi, dupa un an, am avut o cadere. Mi se parea imposibil sa traiesc o viata intreaga depinzand de altii. Am avut chiar ganduri negre, dar acel moment m-a facut sa aleg: ori raman prizoniera durerii, ori invat sa traiesc altfel. Am ales sa lupt.
La scurt timp, am primit primul meu job – producator si prezentator TV. Mergeam saptamanal de la Bistrita la Targu Lapus, la o televiziune regionala, unde realizam o emisiune muzicala. Pentru mine a fost o gura de aer. Trei ani am muncit cu drag, fara sa las ca scaunul rulant sa defineasca cine sunt. Apoi am inceput sa prezint spectacole, sa fiu invitata la emisiuni nationale si sa descopar ca viata are, in continuare, sens si culoare.
Mai tarziu am devenit antreprenor. Am infiintat o mica cultura de lavanda in curtea parintilor. Ei se ocupau de plante, eu de promovare, de vanzari si de tot ce tinea de partea online. Am creat produse, le-am promovat, am crescut pas cu pas.
Accidentul mi-a adus provocari uriase – de la lipsa accesului in cladiri pana la barierele mentale ale celor din jur. Dar m-a invatat si ca limitele nu sunt neaparat sfarsitul visurilor, ci doar inceputul altora.
Desi am trecut prin durere, pierdere si singuratate, am ramas independenta. Traiesc singura, muncesc, creez, iubesc viata asa cum este ea. Nu am lasat scaunul rulant sa imi dicteze destinul. Daca exista ceva ce am invatat in acesti ani, este ca oricat de grea ar fi o cadere, atata timp cat ai credinta si curaj, intotdeauna exista o cale de a te ridica din nou.
𝐈𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐮𝐦𝐢𝐦 𝐥𝐮𝐢 #AnamariaGerman 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐢𝐧𝐜𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐣 & 𝐚𝐬𝐮𝐦𝐚𝐫𝐞. @NOVOMATIC-AG, 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞𝐧𝐞𝐫 𝐁𝐨𝐨𝐤𝐋𝐚𝐧𝐝 𝐄𝐯𝐨𝐥𝐮𝐭𝐢𝐨𝐧, 𝐬𝐮𝐬𝐭𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐛𝐞𝐧𝐞𝐟𝐢𝐜𝐞. *Anamaria German nu este in niciun fel asociata cu partenerii BookLand Evolution. 𝐀𝐫𝐭 𝐃𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫: Baldovin Adrian 𝐈𝐌𝐏𝐑𝐄𝐔𝐍𝐀 𝐢𝐧𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐦 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐚! #impreunainspiramtineriidinromania #bookland #punctsidelacapat #ascultare #fararusine #evolution #evolutie #inspirational #motivational #educatie #tineri #AnamariaGerman
Comments
Loading…