in , ,

Anca Petianu (Kaira): Cum m-am redescoperit

Ma numesc Anca, m-am prezentat mai bine de 10 ani cu pseudonimul „Kaira”, un nume creat initial pentru industria muzicala. Am renuntat la „Kaira”. De ce? „Kaira” a luat nastere pentru ca nu am considerat-o pe Anca niciodata ca fiind suficient, suficient de buna pentru industria muzicala, suficient de curajoasa, cu o poveste suficient de captivanta, suficient de interesanta si tot asa mai departe, asa ca am inventat o identitate noua pe care am bagat-o la inaintare. Naiva am fost crezand ca am inventat ceva nou, am crezut mereu ca identitatea „Kaira” este ceva mai mult decat Anca, insa a fost mereu mai putin, pentru ca nu am putut-o accepta pe Anca asa cum era pentru ca nu intelegeam si nu mi-o puteam traduce pe intelesul meu. Am facut ce facusera majoritatea cu ea. Au categorisit-o ca fiind prea mult si au selectat doar bucati convenabile lor sau au inceput sa o vada prin propriile filtre si experiente, nu pentru ca era ea cu adevarat. “Kaira” este formata din ce am considerat ca are Anca mai bun atunci din pasiunile pe care le consideram valide din calitatile pe care le consideram eu ca fiind calitati si am anulat restul. Ca sa o creez pe Kaira am pastrat vreo 20-30% din Anca, iar restul de 80-70% le-am anulat, prefacandu-ma ca nu exista pana mi-au batut la usa cerandu-mi obligat format sa le las sa se manifeste si le-am tinut mocnind pana cand s-au transformat intr-un vulcan gata sa erupa si nu am mai avut de ales. M-am speriat initial, insa apoi am vazut binecuvantarea. Am vazut-o pe Anca si am inteles cat de mareata si minunata este. Am inteles cat de mult am fost mintita si cat de naiva am fost ca i-am crezut pe toti cei care nu au vazut-o sau au inteles-o, dar mi-au indrugat baliverne mii si mii despre ea. M-au imbuibat pana cand m-au si convins aproape sa renunt si eu la ea si as fi renuntat probabil manata de masti si aparente si de compromisurile ce parca trebuia fi facute pentru a fi acceptata in lume si mediul social. As fi renuntat probabil daca amprenta energetica a Ancai n-ar fi fost atat de intensa si de incapatanata sa iasa la lumina. O iubire care m-a inspirat si m-a uimit pana si pe mine. Ma credeam mai presus decat adevarul ei, asa ca eu minciuna m-am topit eu „Kaira”, identitea facuta sa incapa in cutiutele tuturor, m-am intors acasa la intregul din care fac parte, iar Anca a renascut libera si mai stralucitoare ca oricand. Am cititit de aproape mi-au iesit ochii din cap, credeam ca agonisind atat de multa informatie voi reusi, atentie, sa ma schimb, insa doar mi-am reamintit, mi-am dat seama ca am fost in regula inca de la bun inceput. Miile de cuvinte noi si propozitii pe care le-am citit m-au ajutat de fapt sa ma inteleg si sa ma traduc, m-au ajutat sa imi inteleg mintea si de ce functioneaza asa, m-au ajutat sa inteleg acele ganduri care mereu mergeau ca o moara stricata si voiau cu disperare sa-mi transmita anumite lucruri. M-au ajutat sa imi inteleg corpul cand spune categoric nu si cand imi deschide usi sau imi transmite semnale, m-au ajutat sa imi inteleg si sa-mi etichetez emotiile, pentru ca am fost tare stangace in a simti si intele ce simt, mai ales emotii categorisite astazi drept negative. Ma speriau emotii precum: tristetea, teama, furia, disperarea, neputinta, simteam ca imi topesc fiinta si ca ma vor omori cu totul daca le voi mai lasa sa ma cutreere. Iar lista nu se opreste aici. Aveam dificultati in a simti pacea, bucuria, entuziasmul, pe care le simteam inconfortabile, de parca mi-ar fi electrocutat cineva sistemul nervos. Pacea o asociam cu asociam cu gol si moarte, daca va puteti inchipui, de aceea nici nu puteam sa stau cu ea, cautand mereu zgomot si oameni si agitatie pentru ca asta imi era familiar. Stiti vorba aceea… Multi prefera un iad familiar, decat un rai necunoscut. Si inteleg intru totul pentru ca am fost si eu acolo in locul in care frica de necunoscut mi-a ghidat pasii catre zona de confort si familiar, chiar daca familiarul presupunea oameni toxici pentru mine, programe nocive, locuri nebenefice pentru mine si evolutia mea sau doar de tipare ce imi faceau rau, dar pe care le stiam inca din cadrul familiei in care am crescut. Atat de multa teama am avut de emotii… Si de cele negative, dar si de cele pozitive, iar in momente in care viata ma punea in situatii in care nu aveam de ales decat sa simt…

𝐈𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐮𝐦𝐢𝐦 𝐀𝐧𝐜𝐚𝐢 𝐏𝐞𝐭𝐢𝐚𝐧𝐮 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐢𝐧𝐜𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐣 & 𝐚𝐬𝐮𝐦𝐚𝐫𝐞. @NOVOMATIC-AG, 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞𝐧𝐞𝐫 𝐁𝐨𝐨𝐤𝐋𝐚𝐧𝐝 𝐄𝐯𝐨𝐥𝐮𝐭𝐢𝐨𝐧, 𝐬𝐮𝐬𝐭𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐛𝐞𝐧𝐞𝐟𝐢𝐜𝐞. *Anca Petianu nu este in niciun fel asociata cu partenerii BookLand Evolution.

𝐀𝐫𝐭 𝐃𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫: Adrian Baldovin

𝐈𝐌𝐏𝐑𝐄𝐔𝐍𝐀 𝐢𝐧𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐦 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐚!

#impreunainspiramtineriidinromania #bookland #punctsidelacapat #ascultare #fararusine #evolution #evolutie #inspirational #motivational #educatie #tineri #AncaPetianu #Kaira

What do you think?

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Loading…

0

Tiberiu Soare: Glasul inimii sau vocea ratiunii? (Episodul 2)

Cronica muncitoreasca (ziua 150)