Existand in era tehnologiei drept un adolescent bibliofil poate fi incredibil de trist. Sa fiu unul dintre putinii oameni care pe parcursul unei calatorii isi amelioreaza plictiseala derivata dintr-un drum lung sau anevoios cu ajutorul unei carti, nu al unui dispozitiv electronic, ma face sa ma intreb cum de confortul literaturii nu a fost descoperit inca de absolut toata lumea. In plus, cum pot trai fara aceasta imbratisare a cuvantului?
Am aflat inca de la o varsta frageda ca nu exista leac pentru orice. Mai mult, nu cred ca exista un element care sa vindece cu adevarat, in totalitate, o afectiune. Astfel, desi atunci cand ma confrunt cu un moment de framantare interioara imi scufund gandurile intr-o carte buna, sunt constienta ca nu ma va vindeca, dar ma va intelege.
Literatura nu vindeca sentimentele apasatoare, dar le accepta si le intelege. Pana la urma, nu de asta are nevoie un adolescent care se simte singur pe lume?
Comments
Loading…