Cum sunt influentate emotiile noastre de alimentatie? Si invers.

“Dragostea trece prin stomac”, “am fluturi in stomac”– expresii pe care le folosim cu totii sau le-am auzit spuse macar o data de cineva din jurul nostru.
Dar ce au in comun toate acestea? Cel mai important lucru ar fi ca, desi contin stomac, in realitate toate se refera la anumite sentimente. Adica atunci cand ai emotii in legatura cu un lucru sau simti frica, tristete, iubire. Asadar, care este legatura directa dintre emotii si stomac?
Raspunsul este dovedit stiintific: creierul (de unde pornesc de fapt emotiile noastre) si stomacul (sistemul digestiv) sunt intim conectate.
Ajungem acum la un subiect tot mai discutat – si anume alimentatia compulsiva
Mancatul emotional sau compulsiv se traduce de cele mai multe ori prin cautarea de alimente fara valoare nutritiva reala: chipsuri, cartofi prajiti, pizza, ciocolata, inghetata, biscuiti sau mai stii TU ce.
Acest gen de alimente are si o denumire – 𝑐𝑜𝑚𝑓𝑜𝑟𝑡 𝑓𝑜𝑜𝑑. Este o mancare pe care o consumi pentru confort, pentru a-ti da senzatia de stare de bine, fiindca esti presat de ceva anume si vrei sa uiti.

Din nefericire pentru silueta si sanatate, atunci cand vine vorba de mancatul emotional, cei mai multi dintre noi aleg dulciurile. Oamenii de stiinta de la UCLA au aratat ca o alimentatie bogata in zahar poate afecta procesele cognitive ale creierului, deoarece comunicarea dintre neuroni se face mult mai dificil.
Consumul de alimente, independent de senzatia de foame, poate avea loc si pe un fond emotional pozitiv. Pentru ca multi considera mancarea savuroasa drept o recompensa. Iar acest mecanism psihologic este cultivat din perioada copilariei si hranit de contextele sociale.
Neurologul Jordan Gaines Lewis spune ca: “Activarea in exces a acestui sistem de recompense din creier, asa cum este el numit, da startul unui sir de evenimente mai putin placute: pierderea controlului, pofta de dulce si o toleranta crescuta la zahar.”

𝐀𝐬𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐜𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐭𝐢𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐢 𝐢𝐧 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐞𝐬 𝐬𝐚𝐮 𝐝𝐞 𝐩𝐥𝐢𝐜𝐭𝐢𝐬𝐞𝐚𝐥𝐚?
Cercetatorii indica faptul ca respectivul comfort food pe care il alegi este in functie de emotia pe care o simti:
• Alimente tari si crocante este pentru ca simti furie, suparare;
• Dulciurile sunt preferate mai degraba de persoanele triste;
• Daca preferi inghetata sau alte alimente moi si dulci este probabil pentru ca resimti anxietate;
• Pe cand alimentele sarate sunt alese de persoanele stresate sau plictisite.

Cel mai vestit medic al Greciei antice, Hipocrate, spunea: “lasa hrana sa iti fie medicament si medicamentul sa iti fie hrana.” Este clar, asadar, ca prin alimentatie poti sa iti imbunatatesti functionarea organismului si a creierului si poti reduce riscul pentru anumite afectiuni.

Inainte de a afla alimentele care ne stimuleaza emotiile pozitive, facem o scurta paranteza, sa vedem cum anume ajunge ceea ce mancam sa ne influenteze starea de spirit in mod pozitiv. Ei bine, cuvantul magic aici pare sa fie 𝐬𝐞𝐫𝐨𝐭𝐨𝐧𝐢𝐧𝐚, cunoscuta si drept ℎ𝑜𝑟𝑚𝑜𝑛𝑢𝑙 𝑓𝑒𝑟𝑖𝑐𝑖𝑟𝑖𝑖 – e produsa de celula nervoasa, dar si de celulele tractului digestiv. Serotonina este responsabila de mare parte dintre starile noastre emotionale. Fiindca atunci cand nivelul serotoninei este unul scazut, devenim tristi, depresivi, irascibili.

Vestea buna e ca exista alimente care te ajuta sa cresti nivelul hormonului fericirii. Cele mai cunoscute ar fi:
1. Acizii esentiali grasi Omega 3
2. Fructele de padure
3. Ciocolata neagra
4. Legumele cu frunze verzi
5. Curmalele
6. Apa
O hidratare optima asigura o digestie si un tranzit intestinal normal. In plus, apa contribuie la procesele de eliberare energie in organism.

𝐈𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞
Starea de bine asociata cu consumul anumitor alimente este determinata si de influențele culturale.
In Romania mancarea ocupa un loc de cinste in timpul sarbatorilor religioase, nationale sau chiar la petrecerile in familie (nunti, botezuri, zile de nastere).
“𝑆𝑝𝑒𝑟𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑣𝑖𝑎𝑡𝑎 𝑎𝑟 𝑐𝑟𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑙𝑒𝑔𝑢𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑎𝑟 𝑚𝑖𝑟𝑜𝑠𝑖 𝑐𝑎 𝑠𝑢𝑛𝑐𝑎.” –
𝐃𝐨𝐮𝐠 𝐋𝐚𝐫𝐬𝐨𝐧, jurnalist si scriitor american

Urmareste noutatile despre activitatile Asociatiei BookLand si pe platformele sociale:
Facebook: