in ,

Reflexii revarsate

Imi plac reflexiile. Nu doar cele din apa, dintr-un ciob de sticla, dintr-un strop de ploaie sau dintr-o lacrima curata. Imi plac reflexiile din curcubeu, cele din oglinda proaspat stearsa, reflexiile din balta in care calci din greseala si tulburi apa. Cele mai frumoase, insa, sunt reflexiile citite in gesturi si in fapte. Cele mai frumoase sunt reflexiile care izbesc ochii… inimii. Nu toate reflexiile se vad. Unele se simt. Se citesc. In zambetul pe care il aduci pe chipurile altora. Se culeg din multumirea oamenilor carora le-ai in brate dragostea ta si i-ai lasat sa se bucure de ea din plin.

E trist, totusi, ca nu toti isi dau seama de importanta acestor reflexii. Pentru unii, totul se rezuma la imaginea din oglinda. Pentru altii, oglinda e mai mult decat un chip conturat cu trasaturi frumoase. Si chiar si atunci cand nu vedem reflexiile din fapte, ele tot exista.

Cand esti un om bun, bunatatea ta se va revarsa si peste cei care nu o merita. Si peste cei care au inima imbibata in rautate. Reflexia ta nu depinde de nimeni altcineva… decat… de tine.

What do you think?

Written by Monica Faur

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Loading…

0

Cum sunt influentate emotiile noastre de alimentatie? Si invers.

Povestea adevarata