Diana Elena Caruntu: Noi orizonturi

Din cauza episoadelor mele depresive nu mai mergeam la facultate, asa am acumulat foarte multe absente si nu mai mergeam nici la examene si am acumulat foarte multe restante pentru ca nu mergeam la examene si asa am renuntat la Facultatea de Medicina Veterinara. Am luat decizia asta si am luat alte decizii, sa incep facultatea de sociologie ca sa am un nou inceput si caminul pentru mine a fost un mediu foarte toxic, cu foarte multe anturaje si persoane foarte toxice. M-a tras mult in jos pentru ca erau petreceri in fiecare seara.

De cand am inceput sa iau tratamentul de la psihiatru, am abuzat de pastile si am avut efecte adverse in urma abuzului de pastile, ca sa zic asa. Am avut foarte multe halucinatii, am avut foarte multe psihoze, am trecut de la agonie la extaz foarte usor. Simptomele cu care ma confruntam erau atacuri de panica, erau, cum am mai zis, psihoze, depresii care tineau foarte mult, manii. Pur si simplu nu mai mergeam la facultate, ma inchideam in pat, trageam jaluzelele si stateam doar in pat si dormeam si cam atat. Dormeam foarte mult. Aveam hipersomnie in perioadele alea sau stateam doar pe telefon si pur si simplu nu aveam energia necesara ca sa ma ridic din pat.

In episoadele maniacale petreceam foarte mult si ieseam foarte mult in cluburi. Am consumat substante interzise si ilegale. Mergeam foarte mult la sala pentru ca aveam nevoie sa-mi descarc energia asta pe care o aveam acumulata. Faceam ture de oras incontinuu. Nu puteam sta locului nici pe scaun. Mergeam incontinuu, ma plimbam incontinuu de la magazin, ba sa cumpar o cutie de lapte, ba sa cumpar o ciocolata si faceam asa tot drumuri incontinuu in episoadele maniacale. Faceam shopping in exces, dadeam o gramada de comenzi incontinuu, mergeam la magazin, imi cumparam tot felul de chestii de care probabil n-o sa am nevoie.

In perioadele depresive m-am izolat foarte mult din punct de vedere social. La facultate nu vorbeam cu nimeni. Stateam retrasa. Stateam doar in banca mea si eram foarte retrasa. Nu vorbeam cu nimeni. Daca se mai baga o prietena in seama cu mine, raspundeam foarte scurt si monosilabic si nu aveam chef sa vorbesc si a fost un drum foarte lung si greu pentru mine, ca sa zic asa. Tin minte si acum un atac de panica pe care l-am avut chiar in timpul unui curs la facultate. Pur si simplu imi curgeau lacrimile pe obraz si nu ma puteam opri din plans. Hiperventilam. Inima ma durea foarte tare. Nu mai puteam sa respir si pur si simplu stateam acolo inchisa in mine si nu stiam ce sa fac ca sa se termine cursul mai repede, sa vina pauza, sa plec in camera mea, sa am o tura de plans ca sa pot sa ma descarc pentru ca altfel nu puteam sau sa iau o pastila, ceva de liniste.

E greu sa vorbesc despre treaba asta. E foarte greu, dar e necesar ca sa pot sa ma descarc si eu intr-o anumita masura. Dar pana la urma am ajuns la spital si la ajutor de specialitate si totul a fost spre binele meu pentru ca acum sunt mult mai bine.

𝐈𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐮𝐦𝐢𝐦 𝐃𝐢𝐚𝐧𝐞𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐢𝐧𝐜𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐣 & 𝐚𝐬𝐮𝐦𝐚𝐫𝐞.

‪@NOVOMATIC-AG‬, 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞𝐧𝐞𝐫 𝐁𝐨𝐨𝐤𝐋𝐚𝐧𝐝 𝐄𝐯𝐨𝐥𝐮𝐭𝐢𝐨𝐧, 𝐬𝐮𝐬𝐭𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐛𝐞𝐧𝐞𝐟𝐢𝐜𝐞.

*Diana Elena Caruntu nu este in niciun fel asociata cu partenerii BookLand Evolution.

𝐀𝐫𝐭 𝐃𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫: Adrian Baldovin

𝐈𝐌𝐏𝐑𝐄𝐔𝐍𝐀 𝐢𝐧𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐦 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐚!