Niciodata nu am inteles de ce, in urma rupturii abrupte a unei conexiuni, oamenii arunca inconstient cuvinte malitioase. Nu pot concepe sau defini aceasta frica de a recunoaste ca am iubit candva ceva, ca destinul a ales sa ne invrajbeasca si sa ne proiecteze pe alte drumuri.
Consider ca iubirea, chit ca eclipseaza un moment ce nu mai este al nostru, merita celebrata. Daca am iubit ceva, candva, iubirea continua sa persiste si in absenta acelui lucru. In plus, este unica dovada ca suntem oameni in adevaratul sens al cuvantului si nu doar niste manechine care se plimba fara vreo directie prin lume.
Iubirea rezista in fata testului timpului si este un motiv de mandrie, o insigna de purtat in piept si un tel pentru a merge mai departe.
Comments
Loading…