Se termina alergatura si dupa o zi de-a valma, in care ti-ai uitat gandurile imprastiate peste tot pe unde ai fost, observi pe drum spre casa cum soarele apune. Daca n-ar fi fost aglomerat, nu ai fi apucat acele cateva momente de liniste si poate nici gandurile nu ti-ar fi tacut, facandu-te sa-ti faci probleme stupide si inutile pentru ziua de maine. Dar bine ca ai fost blocat in trafic si pentru macar cinci minute te-ai oprit din imbulzeala starilor tale de spirit care se bat intre ele… si ai privit apusul.
Ai parte in fiecare seara de o expozitie minunata de culori, din care sa o alegi pe cea care se potriveste cel mai bine cu tine. Fiecare zi, indiferent de cum a decurs, indiferent de cine te-a enervat sau cine te-a facut sa razi, indiferent de cat de aiurea ti-a stat parul sau cat de multa treaba ai avut de facut, indiferent de ce dureri de cap ti-au dat tarcoale… fiecare zi se termina cu un apus. Un apus al soarelui si al problemelor din ziua respectiva. Un apus pe care poti alege sa-l privesti ca pe un spectacol mut, pictat doar pentru tine. Ai loc gratuit in primul rand. Si la sfarsit primesti cadou o stare de multumire dulce cum e crema de zahar ars. La final de zi, poti tine soarele in causul palmelor. Nu e al tau, dar il imprumuti putin in fiecare seara.
Viata e facuta din momente mici si fericite. Lasa stresul, priveste apusul!
Comments
Loading…