“Nimic nu dureaza la nesfarsit” se spune, iar un astfel de gand ma incolteste in cele mai ascutite si intunecate colturi ale existentei. De fiecare data cand ma bucur de un lucru, nu pot sa nu imi imaginez cu lux de amanunte momentul in care imi va scapa printre degete.
Am acest sentiment ca oricand ma simt bine, traiesc um ultimatum; ca acea secunda este ultima pe care o voi putea cuprinde in mintea mea doar ca o amintire si care se va intoarce la mine doar ca sa imi invarta lama dorului si mai adanc in suflet. Ma intreb daca ma bucur suficient sau daca voi ajunge sa traiesc cu regretul unei senzatii pe jumatate traite, intr-un moment ce atarna de marginea unei prapastii.
“Nimic nu dureaza la nesfarsit” se spune, iar eu nu pot sa nu imi imaginez ca traiesc momente pe cale de disparitie.
Comments
Loading…