Mereu mi-a fost teama sa merg printre blocuri. Taramul infinit al scurtaturilor ma infricosa prin amalgamul de colturi intunecate pe care il cuprinde.
Astfel, de multe ori alegeam calea mai lunga, dar mai sigura. Platoul imens inundat de lumina si impanzit de semafoare care sa imi garanteze siguranta. Cu timpul, monotonia m-a acaparat si un zbucium launtric s-a instalat in fiinta mea. Dorinta nestapanita de a imi incerca norocul si de a ma strecura printre blocuri incepea sa imi devina o trasatura definitorie.
Am invatat ca in viata este vorba despre riscuri, despre drumuri mai putin nivelate pe care trebuie sa incercam sa le strabatem. Nu suntem meniti sa traim intr-o bula, separati de restul lumii, ci sa ne strecuram printre fiecare piatra.
Printre blocuri

Comments
Loading…