De-a lungul vietii mele am cultivat un nod in gat ce imi bloca fiecare dorinta din a fi vociferata. Am fost dominata de aceasta rusine de a cere, in temerea de a nu imi lasa o latura obsesiva sa se manifeste.
Pentru a umple golul lasat de lucrurile pe care mi le doream, dar nu aveam puterea de a le cere cu voce tare, am inceput sa ofer celor din jur tot ceea ce lipsea din mine, fara a ma deranja sa ii intreb daca ei au nevoie de acele lucruri.
Aceasta manifestare exagerata a mea m-a determinat sa cad involuntar in pozitia de marioneta a lumii exterioare.
Tocmai de aceea consider ca este crucial sa nu ne rusinam de dorintele noastre, sa invatam ca este important in egala masura sa luam si sa oferim. Trebuie sa gasim intotdeauna o cale de mijloc, caci ea duce catre linistea launtrica.
Comments
Loading…