Andra Pintican – Tinerii au mare nevoie sa-si ceara drepturile (2)

„Tinerii au foarte mare nevoie sa-si ceara drepturile. Nu e vorba despre razvratire. E vorba ca noi, ca parinti avem de creat un spatiu in care ei sa se simta liberi sa comunice. Nu stiu cati din generatia noastra l-au avut. Eu am facut toate ”tembelizarile” pamantului pentru ca nu am avut unde sa ma manifest. S-au schimbat vremurile, dar problemele existentiale tot raman! Primul pas pe care-l putem face ca parinti este sa cream un spatiu in care ei sa fie ei. De aici incepe si educatia vocationala: Cine esti tu acum? Cine vrei tu sa devii? Te gandesti ca ajungi la consiliere profesionala. Zi-mi ce facultate sa fac. Zi-mi unde sa fac internship. Ce urmeaza sa fac dupa. Astea sunt retetele pentru dezastru! Inseamna ca ar exista o reteta universala! Nu exista, ca suntem atat de diferiti!
Probabil 40% din joburile pe care le vom avea in 10 ani, in momentul de fata nici nu exista ca si concept.
Munca – o vedem ca pe un rau necesar. Cei mai multi dintre noi mergem la lucru epuizati, frustrati, facem lucruri care sunt total impotriva firii noastre si toate astea ne macina. Mi-as dori foarte mult pentru generatiile urmatoare sa nu se mai intample lucrurile astea. Munca sa devina o manifestare a identitatii noastre. Cine sunt? Cum pot sa ajut lumea prin cine sunt? Care sunt meseriile care imi permit sa fac asta? Care sunt oamenii cu care trebuie sa ma inconjor ca sa ma dezvolt in directia respectiva? Asta e o perspectiva mult mai sanatoasa asupra muncii. Poate nu e cea mai corecta!
In punctul in care ne aflam acum, cred ca nu mai trebuie sa privim munca ca pe un rau necesar si sa intelegem ca nimic in viata asta nu e mai important decat noi insine. Generatia noastra nu l-a invatat pentru ca nimeni nu ni l-a spus. Parintii nostri, dragii de ei, mediul in care au trait nu le-a permis sa gandeasca asa. Daca generatia noastra are aceasta obsesie de ce spune lumea, noi am cam trait pentru altii. Pentru generatia tanara cred ca ar fi mult mai sanatos sa-i invatam ca viata lor e despre ei si cu cat ei sunt mai bine, cu atat vor ajuta lumea mai bine.
Ce mi se pare extrem de eronat e ca daca noi am sacrificat, avem pretentia sa dam aceasta mostenire si ni se pare ca si copiii trebuie sa faca la fel. De ce n-ar putea sa fie bine si usor? In viata invatam prin doua moduri din trauma/durere si din introspectie/ revelatie. E o schimbare mare de mindset. Daca e sa ne uitam la cultura noastra, ne cam cere putin sa fim impotriva firii noastre. Eu cred ca daca noi facem, noi desfacem. Ar trebui sa ne intrebam daca facand lucrurile cum le-am facut pana acum ne va fi mai bine. E despre cum ne educam copiii. Uneori ne lipsesc multe informatii ca sa stim cum sa-i educam mai bine. Ma uit la mine. Am doi copii. Stiu o gramada de lucruri, lucrez cu tinerii si imi dau seama la finalul zilei ca am gresit si stiu care vor fi subiectele de terapie ale copiilor mei… Daca nu stim sa le dam ce le trebuie, macar sa-i indreptam spre cine poate sa-i ajute si sa nu stam in calea lucrurilor astora doar pentru simplul fapt ca noi nu le cunoastem.
𝐈𝐧𝐝𝐞𝐥𝐞𝐭𝐧𝐢𝐜𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐟𝐞𝐫𝐚𝐭𝐚… Sa stau cu oamenii!
𝐎𝐦𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐦𝐢-𝐚 𝐦𝐚𝐫𝐜𝐚𝐭 𝐯𝐢𝐚𝐭𝐚… Fiica mea cea mare, cand era mica!
𝐏𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐥 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐯𝐞𝐚 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚… O sa ma pronunt pentru mine ii pun pe altii pe primul loc uneori, in loc sa ma pun pe mine.
𝐂𝐮𝐯𝐚𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐥 𝐟𝐨𝐥𝐨𝐬𝐞𝐬𝐜 𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐬… Meta, inaintea lui Zuckerberg!
𝐂𝐮𝐦 𝐚𝐫𝐚𝐭𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐢𝐧𝐞 “𝐨𝐦𝐮𝐥 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢”? Omul viitorului e al lui nu e al altora. Vom intelege ca vietile noastre sunt despre noi si cand vom incepe sa invartim intrega noastra gandire, intregul nostru rationament a cine pot eu sa devin, care e cea mai buna varianta a mea care ajuta lumea in cel mai bun mod, putem doar sa ne imaginam ce va fi…”
𝐌𝐞𝐧𝐭𝐨𝐫 𝐁𝐨𝐨𝐤𝐋𝐚𝐧𝐝: 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐏𝐢𝐧𝐭𝐢𝐜𝐚𝐧 𝐅𝐨𝐧𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐒𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐝𝐞 𝐇𝐑