Pironit in mijlocul poeziei dezorientate ce-i tineretea. Calator prin zgomote de fond. In cautarea ochilor ce se lasa imprumutati.
Cu coatele julite pe peretii cojiti ai perceptiei, facandu-ti spatiu. Visarea poate fi un subit cataclism.
Este si realitatea lucrurilor un fel de salvare. Felul in care genele se intind catre lumina. Bataile inimii ca un port construit in aer.
Tot ce vreau sa spun este ca ar trebui sa refuzi sa intoxici realitatea cu fluturi desenati tremurat.
Asta este tot. Asta este tot.
Comments
Loading…