Cerul intins in unghi drept. Pasii aranjati in ordine crescatoare. Ticaitul capetelor ce se lasa, intelegatoare. In pitorescul de carton, cu oameni identici, chipuri de salon.
Cu mintea sunt in iarba inalta, inconjurata strans, de bratele unei linisti verzi. Undeva, intr-o bucatarie de vara cu tavanul crapat. Undeva, intre doua ceasuri necoapte.
Cu picioarele goale in nametii neapartinerii. Un suflet dezgolit in dragostea sintetica a imbratisarilor de oras.
Inima isi pompeaza sangele neimblanzit si imi construieste paradis in iarba inalta a unei vieti abia incepute.
Comments
Loading…