Toni isi impacheteaza lucrurile. Eric apare langa el.
ERIC: Ce faci, Toni? Vii la un billiard?
TONI: Neeeh, nu-i de mine. Da’ mersi oricum.
ERIC: De ce nu?
TONI: Nu stiu sa joc.
ERIC: Da’ ai incercat macar?
TONI: Nu.
ERIC: Pai si atunci cum stii ca nu e de tine?
TONI: Nu stiu, nu-mi imaginez ca as putea fi bun la asta.
ERIC: N-ai de unde sa stii pana nu incerci. In plus, nici nu tre sa fii neaparat bun, poate gasesti o placere in a juca pur si simplu si atunci nu conteaza cat de bun esti, ca o faci pentru tine, sa te simți bine si atat.
TONI: Mda, nu stiu ce sa zic. Sa ma duc sa ma fac de ras ca nu stiu sa joc? Nu, multumesc.
ERIC: Cine sa rada? Ca doar noi doi mergem si eu te invaț sa joci, deci n-am timp sa si rad de tine. Hai, ca in viata n-ai timp sa fii preocupat de ce o sa zica x sau y despre tine. Trebuie sa incerci cat mai multe lucruri, altfel cum o sa descoperi ce iti place si ce nu?
TONI: Bine, hai ca vin. Dar ma inveti, da?
ERIC: Asaaaaa, Toniiii! Da.
(…)
Explorarea este indispensabila in procesul descoperirii de sine. Doar incercand constant lucruri noi ne oferim prilejul de a ne da seama care sunt inclinatiile, potențialul, pasiunile noastre, dar si activitatile care nu ni se potrivesc. Toate aceste incercari le purtam in bagajul personal prin care evoluam si ajungem sa ne cunoastem mai bine pe noi insine. Iar explorarea n-ar trebui sa se incheie niciodata. Hai sa fim curiosi sa invatam lucruri despre noi in fiecare zi. Explorarea ne mentine vii.
𝐂𝐨𝐩𝐲𝐰𝐫𝐢𝐭𝐞𝐫: Elena Vari
𝐕𝐨𝐢𝐜𝐞-𝐨𝐯𝐞𝐫: Mihaela Tatu & Rares Florin Stoica
𝐀𝐫𝐭 𝐃𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫: Adrian Baldovin
Comments
Loading…