Legea lui Murphy

Imi amintesc si acum cum am auzit in treacat in timpul unui curs scolar despre legea lui Murphy si neoferindu-i o importanta deosebita.

Am ajuns mai tarziu in viata sa realizez ca poate sunt eu mult prea pesimista sau poate, cu adevarat, intreaga noastra existenta se ghideaza dupa legea lui Murphy; daca ceva ar putea decurge prost, o va face. Daca gesticulezi si exista o vaza pe o raza de macar 10 metri in jurul tau, vei da peste ea si o vei sparge.

Ideologia acestei afirmatii complet infricosatoare mi-a dezvoltat o atentie absurda la detalii si, cu toate acestea, mereu pierd ceva din vedere si cad in plasa lui Murphy. Cazand si tot cazand, am dezvoltat o anume imunitate la acest efect devastator al lumii in care traim.

Posed acum o oarecare anticipare a unui eveniment nefericit; oricand ma simt peste puteri de fericita, presimt o deturnare de situatie. Inlatur astfel elementul dezamagirii si consider ca, astfel, ni se usureaza parcursul vietii.