N-a trecut mult de cand eram copii si ne tineati pe umeri, sa vedem cum e lumea de sus si sa ne auziti razand langa urechile voastre. Un an, doi, trei… si inca tot asa pana am ajuns sa va privim in ochi fara sa stam pe scaun in picioare.
N-a trecut mult de cand ne-ati trimis singuri la magazin pentru prima data, tragand cu ochiul pe sub perdea, sa fiti siguri ca nu ne ratacim. Probabil ca la fel a fost si primul drum cu autobuzul. Azi plecam singuri in excursii ca sa vedem muntii si apa.
N-a trecut mult de cand mergeam la padure si ne rugam de voi, pe drumuri pustii, sa ne tineti in brate ca sa putem pune mainile pe volan, crezand ca asta-i tot ce faci ca sa conduci masina. Astazi ne priviti de pe locul din dreapta… si cred ca va e drag de noi.
N-a trecut mult pana ne-am facut mari si ne-am dat seama ce maini ne-au sustinut pana aici.
Comments
Loading…