Nu-conteaza-ce si nu-conteaza cum

Poate sa fie ziua in care mananci o ciocolata si jumatate de unul singur, doar pentru ca asa iti doresti. Poate sa fie ziua in care asculti in casti, de la rasarit la apus, cantecul care te plimba pe aleile vremurilor si te intoarce in timp si spatiu, langa oameni pe care nu ii mai poti vedea altfel decat cu ochii inchisi. Poate sa fie ziua in care iti manjesti mainile cu acuarele si lasi amprente pe peretii goi ai camerei tale, ca sa iti dovedesti ca existi si ca respiratia ta poate sa aiba culoarea unei inimi de cameleon. Poate sa fie ziua in care citesti o carte stand cu capul in jos sau ziua in care decupezi pagini din cartea care te-a enervat cel mai tare. Da, poti face asta. Poti sa le dai un nou sens, unul indeajuns de bun pentru tine – nu pentru altii. Poti sa inventezi o limba. Poti sa iti pui in piciorul drept soseta alba, iar in stangul soseta cu Spider Man. Poti sa numeri scamele de pe covor. Poti sa iti faci rochii din fata de masa. Poti sa mergi cu spatele toata ziua. Poate sa fie ziua in care faci doar nu-conteaza-ce si nu-conteaza-cum.

Cui ii pasa de conventional?!