De curand am aflat ca oamenii au radiouri in piept.
Mecanisme fine, semnale ce prind razele sufletelor ce zornaie neincetat. Cu antene intinse cei ce privesc drept in ochi. Cu volum inchis cei ce se tem de imnul propriului trup.
Lumea ne schimba casetele sub limba.
Noi schimbam posturile pana cand suntem pe aceeasi frecventa.
Dupa un timp retinem doar glasul celor ce ne aud cantecul interior.
Dupa inca un timp invatam ritmul sufletului nostru pitit în cutia muzicala, careia i se mai spune si toracica.
Comments
Loading…