Sa simt

Am inteles ca suntem construiti intr-un fel pe care mintea umana nu il poate percepe in totalitate. Suntem echipati cu tot ceea ce avem nevoie pentru a naviga prin viata aceasta, cat timp ne este oferita. Si chiar daca lumea e mare, pecepem totul in acelasi fel cum ne-am obisnuit sa o facem. Vedem totul – si pare normal. Auzim totul – si pare normal. Simtim, mirosim si gustam – si toate ne par obisnuite.

M-am intrebat cum ar fi fost viata daca n-as fi vazut niciodata. M-am intrebat, insa raspunsul n-am vrut cu adevarat sa il aflu. Compatimeam pe cei ce nu puteau sa vada si de atunci nu m-am mai plans ca trebuie sa port ochelari. Mi-au trecut multe si marunte prin minte. Insa nu m-am intrebat niciodata la care dintre simturi as renunta, daca ar trebui sa fac alegerea aceasta. Niciodata… pana cand am fost intrebata. Si m-am gandit ce ar fi lumea fara sa o pot vedea sau auzi. M-am gandit ce ar fi micile placeri daca as putea vedea mancarea, fara sa ii pot simti gustul. M-am gandit ce ar fi toate daca ar avea aceeasi textura nula pentru mine… Iar in final, ce-ar fi lumea fara parfum. Parfumul l-as putea simti si prin dulcele celorlalte simturi, asa ca simtul olfactiv a fost cel care a ramas pe ultimul loc.

Tu la care dintre simturi ai renunta, daca ar fi nevoie sa o faci?