in ,

Tot ce conteaza

Eram copil si treceam repede peste momentul in care eram certata, ca sa pot sa fiu din nou cea mai buna prietena cu parintii mei. Aceasta e inocenta.

Imi amintesc de ziua cand tata m-a invatat sa merg pe bicicleta si de ziua in care s-a urcat cu mine pe casa bunicilor. Imi amintesc cand mama m-a ajutat sa fac prima mea ciorba de fasole, cand aveam vreo 6 ani. Imi amintesc cand am cules toate florile din gradina pentru bunica si cand le-am dedicat parintilor noile mele picturi de pe pereti. Cu asta raman copiii. Cu ceea ce faci impreuna cu ei si cu ceea ce ii determini sa faca din dragoste pentru tine. Asta e tot.

What do you think?

Written by Monica Faur

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Loading…

0

Cine sunt eu, adolescentul?

Idei colorate