Nu mai visez la niciun fel de perfectiune. Asta din momentul in care mi-am dat seama ca viata e facuta din tot felul de lucruri imperfecte, puse in locul potrivit. Daca universul functioneaza atat de bine in ciuda imperfectiunilor sale de peste tot, atunci universul din tine de ce nu ar functiona tot asa? Ne pacalim singuri ca e vorba de standarde, ca am vrea si ar trebui sa fim altfel, sa credem altfel, sa vorbim altfel, sa reusim altfel. Si daca nu e asa?
Comments
Loading…