Imi placea sa ma joc de-a adultul si sa ma imbrac in hainele mamei, sa merg cateva ture de casa si sa imi imaginez ca am ajuns la serviciu. Imi placea sa imi trag scaunul langa mama, in bucatarie, si sa amestec cu lingura de lemn in ce ma lasa ea. Imi placea sa fac tot ce facea ea, mai mult decat ce imi spunea sa fac. Imi zicea sa fac temele. Dar ea nu isi scotea caietul niciodata sa faca bastonase, inainte sa plece la serviciu. Si cam atat, fiindca in rest… ce imi spunea sa fac, facea si ea.
“Cum ti-l cresti, asa il ai”, e vorba care ne place atat de mult, ca o trantim oricui se plange de probleme cu cei mici. E adevarat, dar tot la fel de aplicabil si pentru noi. Daca ma invata mama sa fierb cremvursti de 3 ori pe zi, nu stiam astazi sa fac ciorba. Ce vina are o fata de varsta mea care nu stie ca morcovii se curata inainte sa fie pusi in mancare? Da, de la un moment dat este si vina noastra, ca nu vrem sa ne dam seama cum sa ne autoeducam. Sau nu ne dam seama ca ne lipseste asta. Oricum ar fi, tata mi-a dat concluzia situatiei: suntem cu totii produsul familiei din care provenim.
Comments
Loading…