in ,

De-o viata si jumatate

A fost odata o tabara BookLand… ale carei urmari au fost neasteptate pentru fiecare dintre noi. Am venit fara asteptari, am plecat cu sufletul plin si cu prietenii ce nu aveam idee cat de mult vor insemna de atunci inainte, peste ani. Am venit singura si am plecat cu firimituri din sufletele lor – cele mai frumoase suveniruri pe care le-am avut vreodata.

Iata-ne aici, la 2 ani distanta de ziua cand ne-am cunoscut. Ne-am pus firimiturile la gramada pe covor, printre cartile de Uno si am reconstruit primele noastre amintiri. Dupa 2 ani in care nu ne-am mai vazut, ne-am simtit exact la fel ca atunci. Aceeasi bucurie, aceeasi apropiere, acelasi sentiment dulce ca ne-am cunoaste de o viata si jumatate. Cu unii oameni ai o conexiune aparte. Veniti din toate colturile tarii, n-a fost nicicum intamplator ca ne-am intalnit sub aceeasi fericita stea pe care am vazut-o apoi fiecare din patul lui, unde eram.

Ras cu lacrimi, discutii si dezbateri despre poezia contemporana si romantism la 3 dimineata, cantece la ukulele, plimbari lungi pe jos, zambete si glume prostesti – asa vom fi de fiecare data cand ne vom revedea. Acum… si peste 10 ani.

Nu stiu sa va zic cum au ajuns acesti oameni ca o familie pentru mine. Va zic doar ca noi suntem dovada vie ca BookLand face vietile mai frumoase.

What do you think?

Written by Monica Faur

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Loading…

0

Cand faptele tac… nici tu nu vorbi

De la macro la micro