Luna de pe cer

Ne promitem luna de pe cer, gandindu-ne cum ne asumam a transforma imposibilul in posibilitate pentru cei dragi, primind in schimb acelasi lucru. Intentiile ne sunt bune si scopurile ne sunt marete de la inceput, chiar daca traiectoria pe care ne-o imaginam este ceva mai complicata. Nu avem idee cum o sa dam jos luna de pe cer, dar stim ca vom gasi o cale de a o face cadou celor care merita efortul.

Totusi, pe parcurs, realizam ca luna de pe cer nu e atat de greu de oferit. Am primit de atatea ori luna de pe cer intr-o ceasca de cafea facuta cu dragoste intr-o dimineata in care nu aveam timp de nimic. Am primit de atatea ori luna de pe cer printr-un zambet si un cuvant de incurajare atunci cand aveam nevoie, printr-o gluma care m-a facut sa rad, printr-o imbratisare sau printr-o floare care a stat in vaza nu mai mult de 3 zile – dar luna de pe cer a ramas agatata de tavanul meu si dupa ce floarea s-a ofilit.

Pe masura ce ne maturizam si experimentam, intelegem tot mai mult ca nu e nevoie de o luna mare si stralucitoare pentru a putea fi fericiti, ci de cate o luna mai mica in fiecare zi, de cate un gest pe care il primim sau il oferim, care face mai mult decat eforturi mari, nenecesare.