Marius Chivu – Cand ai toate posibilitatile e ca si cum ti s-ar lua toate posibilitatile (3)

„Mi-ar placea sa fiu din nou tanar? E o intrebare pe care mi-am pus-o in ultimii ani in masura in care am incercat sa inteleg mai bine cum este sa fii tanar astazi. Cum e sa duci o viata atat de diferita de viata pe care am dus-o eu in adolescenta mea, cand generatia noastra trebuia sa faca eforturi mari ca sa aiba acces la filme, la carti, la muzica. Nu se publicau atatea carti, muzica o gaseai doar pe casete audio, filmele circulau pe casete video, oferta fiind foarte mica. Ma tot intreb cum e sa fii un adolescent precum cel de azi care are practic toata cultura lumii la indemana, cum e sa fii coplesit de aceasta posibilitate de a avea totul deodata. Nu stiu daca mi-ar placea! Ce as alege, cum mi-as imparti timpul intre consumul diverselor arte. Cred ca e foarte greu! De aceea le ofer un credit nemasurat tinerilor care reusesc sa nu se lase coplesiti si sa-si croiasca o forma de identitate culturala potrivita lor, frumoasa, spectaculoasa, introspectiva. Pentru ca sunt foarte multi tineri interesanti. Vad ca fac filme pe cont propriu, scriu, fac muzica. E mult mai usor si totodata e foarte greu! Cand ai toate posibilitatile e ca si cum ti s-ar lua toate posibilitatile.
Ce nu stiu tinerii despre mine e ca in adolescenta am urmat cursurile unei Scoli Populare de Arta, clasa de coregrafie, m-am ocupat cu dansurile modern. Ar fi incantator pentru mine sa aflu ca tinerii, in masura in care au timp liber si pasiuni, cauta sa faca un sport sau o forma de arta. Pot sa faca si altceva pe langa scoala. Cred ca e foarte important ca in viata sa ai o pasiune care sa-ti sustina cumva entuziasmul fata de viata pana la urma. Sa ai un loc in care sa te retragi in momentul in care esti coplesit de aspectele cotidiene.
Sa fie curiosi cu privire la orice aspect, sa caute sa afle mai mult. Sa descopere o pasiune pe care sa o practice, sa gaseasca ce le face placere si care sa-i tina intr-o priza creativa, sa ramana aproape de cultura. Sa nu considere ca filmele, cartile, muzica sunt doar divertisment. Sa le priveasca ca pe niste forme profunde de cunoastere umana. Sa incerce sa fie putin influentabili, sa fie critici cu privire la orice aud, vad, ce li se spune. Sa incerce sa judece cat mai mult cu mintea lor, sa incerce sa nu fie niste victime ale cliseelor, ale diverselor forme de marketing si propaganda cu care ne confruntam cu totii zi de zi. Sa incerce sa fie cat mai independenti in ceea ce fac si vor sa devina.
De aproape 2 ani m-am mutat intr-o casa la tara, unde intentionam sa ma intorc verile, un loc placut pentru scris. Pandemia m-a mutat mai mult timp decat intentionam eu. Este o schimbare fundamentala in bine. In aceasta perioada am dus o viata mult mai linistita decat cei care au fost constransi sa ramana in orase. Si sa suporte altfel restrictiile decat cineva care traieste in mijlocul naturii.
Satul romanesc in care stau e cvasi-depopulat. Sunt multe case nelocuite. Dar e un sat care a avut noroc de oameni care s-au ocupat sa-l modernizeze atat cat poate fi modernizat. Noi putem sa reciclam, avem wireless in centrul comunei. Exista retea de apa, canalizare, iluminat stradal. Ulitele au fost asfaltate. Scoala este renovata si dotata foarte bine. Are un teren de sport cu suprafata artificiala. Satul in care stau nu seamana cu cele pe care le vedem la stiri, sate aflate intr-o stare deplorabila, cu scoli in care copiii nu au toate conditiile…”
𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐂𝐡𝐢𝐯𝐮 – 𝐒𝐜𝐫𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫