Consemnari din utopia lui Maz

Sunt momente in care imi place sa imi imaginez ca sunt doar o frunza in bataia vantului. In niciun caz nu sunt vreuna asemenea celei de pe steagul canadian, nu as pretinde vreodata sa fiu un ideal. Imi place sa cred ca sunt o frunza reala, adecvata in raport cu vremurile pe care le traim. […] More

Se zice ca in viata, in orice circumstanta, trebuie sa imbini utilul cu placutul. Altfel, nu ai cum sa duci un lucru la bun sfarsit. Sunt de acord; este un sfat extraordinar, dar nu pot cadea in plasa ipocriziei si sa spun ca il urmez cu sfintenie. De multe ori, daca nu-mi place ceea ce […] More

Uneori imi place sa ma prefac ca posed un mecanism prin care opresc timpul si privesc in urma. Nu-mi dau seama ce s-a intamplat, stiu doar ca m-am inaltat si ca ma apropii inevitabil de tavanul vietii mele. Trecerea ireversibila a timpului ma sperie teribil. Ma uit cu jind si, deopotriva, cu admiratie la persoanele […] More

Frica este un sentiment perpetuu. Se agata de ratiune asemenea unei panze plouate pe o piele calda. Cred cu tarie ca singurul sentiment de care fiecare om este capabil este frica. Frica de a fi sarutat fix cand se aprind felinarele. Frica de a plange la geamul unui razes in timp ce printul te cauta […] More

In fiecare noapte, in jurul orei 4, ma trezesc cu aceiasi ochi grei si aceleasi respiratii sacadate in urma unui vis ce mi se petrece prin gand de cand ma stiu. Ma plimb printr-o padure si ajung la malul unei ape. Imi alung degetele fierbinti de la toropeala verii idilice prin iaz si, deodata, un […] More

Traiesc intr-o lumea incerta, un joc de sah in care regulile se schimba in fiecare zi. Indoielile reprezinta pentru mine mici ace in circumvolutiunile creierului, declaratii de razboi impotriva linistii mele interioare. Astfel, ma indoiesc cel mai des de lucrurile ce nu-mi sunt palpabile, cum ar fi existenta iubirii. Insa, imi imaginez cum mi-as murdari […] More

Viata este absurda; nu spun asta doar pentru ca Albert Camus este autorul meu preferat. Ea reprezinta un drum pe care simt ca ar trebui sa-l parcurgem cu mainile in buzunare, lovind ocazional pietricelele ratacite cu varful adidasilor. In general, cred ca ar trebui sa tratam tot ce ne-ar putea ataca cu o nonsalanta cinica, […] More

Mi se pare fascinant sa stai langa cineva care vorbeste la telefon; dar nu orice tip de telefon, acel telefon in care oricat de tare ar tipa persoana de la celalalt fir, nu se aude nimic. Sunt acele telefoane vechi in care auzi ce spun ambele persoane foarte bine, chiar din alta camera. Asta nu-mi […] More

„Daca ai putea vorbi cu tine de cand aveai 7 ani, ce ti-ai spune?” Nimic nu este atat de grav precum pare, desi stim cat de mult ne place sa dramatizam. Totul va fi in regula; ne-am revenit o data, ne vom reveni constant. Va fi foarte greu sa-ti cresti parul din nou. Vei petrece […] More

In mintea mea, noiembrie este una dintre cele mai odioase luni din an, cand sufletul meu realizeaza ca totul este efemer si alege sa planga si sa urle pana suntem atat eu, cat si el secati de orice putere. Dintr-odata este noiembrie si nu mai am zece ani, nu mai astept Craciunul si imi e indiferent […] More

Tind sa cred ca inveti cateva lucruri cand ajungi la varsta mea, desi am doar 17 ani. Ajungi sa realizezi ca prieteniile adevarate nu te inteapa in partea stanga a pieptului si ca este total in regula sa lasi unele lucruri in spate. Mai descoperi faptul ca este imposibil sa multumesti pe toata lumea si […] More

Intalnim oameni de-a lungul vietii noastre si este atat de clar, fara drept de apel, ca suntem facuti unii pentru ceilalti, fie ca ne raportam la sfera romantica, platonica sau o sfera complet diferita de care nici nu suntem constienti. Pur si simplu functionam incredibil de bine impreuna, apartinem unui loc si simtim ca asta […] More

„Cainele care latra, nu musca” spune o vorba veche ce nu poate fi mai falsa. Spun asta pentru ca insasi persoana mea constituie contrariul, pentru ca eu latru si musc si ma arunc pe jos si ma alung singur si nici macar nu stiu de ce. Fiara ia control si in cele mai dulci si […] More

Imi e teama ca eu, in esenta, sunt cea mai puternica arma si, in concordanta cu forta sa, cea mai periculoasa. Principalul motiv pentru care ma consider un hazard natural este faptul ca sunt intr-o continua stare de camuflaj si am mereu pe cineva in vizor. Am momente cand aud frecusul degetelor de tragaci. Totusi, […] More

Este ca durerea aceea cand aluneci pe scari si muchia treptei iti reteaza mijlocul spatelui. Ajungi cu fata la tavan, intr-o pozitie nefireasca. Te doare si respiri gresit. Daca ramai acolo, stii ca vei deveni una cu locul, clipa, fiinta care te-a lovit. In plus, sa nu mai mentionez rusinea; oamenii trecand pe langa tine, […] More

Sunt unele momente in care ma simt atat de consumat de propria-mi existenta, de gandul ca planeta s-ar roti cu aceeasi viteza si daca nu as pune piciorul pe ea. Consumat de insurmontabila frica de a exista doar pentru a face umbra trotuarului. Apoi, insa, imi amintesc ca ma voi trezi de dimineata si voi […] More